Ţie, popor ingrat, nu-ţi va rămâne nici cenuşa mea.

luni, 28 noiembrie 2011

Scrisoare adresata Maresalului Ion Antonescu




DOMNULE MAREŞAL,


      Subsemnatul Constantin Rădescu, licenţiat în drept şi proprietar din Craiova, în prezent mobilizat ca Loctenent de rezervă din Cavalerie, promoţia 1917 de războiu.
      Cu profund respect, îmi iau permisiunea de îndrăzni să vă rog să binevoiţi a reexamina cazul meu, de a fi pedepsit să execut un an internare în lagărul de la Tg. Jiu, pentru faptul că, cu ocazia cercetărilor efectuate în garnizoana Chişinău de către o onorată Comisiune specială de anchetă, în faţa căreia am figurat ca martor, am dat o declaraţie după urma căreia sufăr această consecinţă deşi n-am avut nici o intenţiune de a cauza vre-un prejudiciu sau vre-un fel de jignire cuiva sau vreo mistificare de adevăr.
      În viaţa particulară, am fost funcţionar de carieră cu o vechime de 23 ani, în care timp am funcţionat ca pretor, prim pretor, subperfect şi prefect girant îndeplinindu-mi cu conştiinciozitate toate misiunile.
      Sunt ofiţer de rezervă din Cavalerie şi am luptat la Mărăşeşti, iar din anul 1939 şi până în prezent am fost concentrat şi mobilizat când pe frontul de Vest cînd pe frontul de Est, dând dovadă de jertfă până la sacrificiul când mi s-a cerut şi sunt gata a o face oricând.
      Sunt proprietar de mai multe imobile urbane în oraşul Craiova şi mai posed o fermă model în Comuna sub-urbană Mofleni jud. Dolj, unde mă ocup şi cu creşterea oilor Karakul în afară de alte diferite culturi acceptabile solului.
      Descind dintr-o familie onorabilă şi am legături sociabile cu oamenii iubitori de ţară Tron şi Conducător, fiind şi eu educat în acest sens.
      În toată activitatea mea atât în viaţa particulară cât şi cea ostăşească, n-am făcut fapte de cât în aşa fel ca după urma lor să posed o serie de distincţiuni şi să primesc laude şi onoruri.
      Este prima pedeapsă ce primesc în viaţa mea şi menţinerea ei ar avea urmări dezastruase atât pentru mine cât şi pentru avutul meu care într-un an de privare de libertate s-ar risipi, nesupravegheat şi lipsit de grija stăpânului, astfel că tot ce am, din momentul internării mele ar intra deodată cu mine în faza peirii, în plus faptul că avariaţiunile provocate de cutremur la clădiri nu vor putea fi reparate în această primăvară pentru a le face proprii de locuit.
      Terenul rural al proprietăţii mele va rămâne neânsămânţat şi la voia locuitorilor din Comună care vor afla de cauza absenţei mele.
      Domnule Mareşal, ferm convins că întotdeauna când cineva are dreptate o poate obţine de la Dvoastră aceasta îmi dă curajul să vă rog să binevoiţi a-mi ridica pedeapsa aplicată, pentru a putea rămâne mai departe la postul meu ostăşesc, asigurîndu-vă de tot devotamentul şi supunearea care v-o datorez.

(semnătura)

D-SALE DOMNULUI MAREŞAL ION ANTONESCU CONDUCĂTORUL STATULUI ROMÂN.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu